Criza din Iugoslavia a facut ca un eveniment semnificativ din viata politica italiana sa treaca neobservat in Romania. Duminica trecuta, in Italia a avut loc un referendum in care cetatenii erau chemati sa valideze schimbarea sistemului electoral, prin trecerea de la un sistem mixt de votare la sistemul majoritar. Evenimentul este semnificativ pentru ca in toate cartile de stiinte politice, atunci cind sint exemplificate tarele sistemului proportional, este citat cazul italian. Se pare ca tot razboiul din Iugoslavia a facut ca italienii sa fie dezinteresati de referendum, acesta fiind in cele din urma invalidat pentru ca la urne s-au prezentat doar 49,6% din cei inscrisi pe liste (fiind nevoie de 50%). Un alt motiv al apatiei italienilor este, desigur, lungul sir de scandaluri legate de lumea politica. Este suficient sa spunem ca 60% din membrii Parlamentului ales in 1992 sint implicati in anchete si scandaluri de coruptie, la fel cum sint si trei fosti premieri. Analistii politici din Italia si de aiurea au vazut in sistemul de vot proportional - valabil de la caderea monarhiei in iunie 1946 pina in august 1993 - cauza principala a coruptiei generalizate din Italia. Ei au acuzat in egala masura farimitarea politica rezultata in urma scrutinului proportional (in Parlament intrind mereu zeci de partide), farimitare care, s-a spus de atitea ori, este cauza instabilitatii politice a Italiei in ultimii 50 de ani, rastimp in care a avut nu mai putin de 56 de guverne. Alegerile parlamentare din 27 martie 1994 s-au tinut dupa o noua lege electorala (dupa model german), prin care 75% din mandate sint alocate prin vot majoritar, iar 25% prin vot proportional. Totusi, instabilitatea politica nu a disparut (in Parlament sint acum 48 de partide), si nici coruptia girata de partide. Asa ca guvernul lui Massimo D'Alema a hotarit sa duca restructurarea sistemului electoral pina la