Incepute cu o luna in urma, miscarile de strada ale sindicalistilor au atins un punct culminant: metalurgistii au atacat Prefectura. La Brasov, sindicalistii l-au "arestat" efectiv pe ministrul de Finante, Traian Decebal Remes, iar acum profesorii sint in greva generala.
Recentele manifestari arata ca doua din puterile statului nu se mai bucura de autoritate: Sindicatele - cele care, in mod firesc, ar trebui sa apere interesele salariatilor, si Guvernul - executorul manevrelor clasei politice.
In ce priveste sindicatele, repetatele esecuri in organizarea manifestarilor de protest, pozitia ambigua fata de sectorul politic si orientarea excesiva catre salariatii "de stat" isi arata, acum, roadele: manifestatiile precum cele de recent desfasurate, aparute ca urmare a lipsei de incisivitate de putere a structurilor sindicale, sint scapate de sub control; mai mult, au putini aderenti din rindul altor categorii de salariati (ai firmelor particulare, de exemplu). In ce priveste Guvernul, lipsa de credibilitate - datorata ambiguitatilor si lipsei de fermitate cu care a pus in practica "schimbarea de directie" de dupa 1996 - a adus structurile teritoriale la rolul de tinte ale furiei sociale; cel putin, astfel s-a intimplat la Iasi si Brasov, si foarte posibil sa se intimple si in alte orase ale tarii.
Coordonatele interne pe care evolueaza, acum, societatea civila din Romania au, din nefericire, si alte repere ce pot fi interpretate ca fiind ale drumului catre dezastru - si care arata ca, de fapt, mai toate institutiile statului nu se mai bucura de autoritate.
De la lipsa banilor pentru salariile profesorilor si dotarile din invatamint (de natura sa "ingroape" un sector si asa vaduvit de cadre) si lipsa fondurilor pentru sanatate pina la vidul (inca existent) legislativ, societatea romaneasca in re-constructie are de recuperat handicapuri tehnol
