•"Fiti aparatorii de pe tarm si de pe mare!..."
Initial, cum marturiseau realizatorii unei emisiuni radiofonice interactive dedicate actualitatilor din Armata, toata lumea s-a aratat sceptica in privinta eventualelor ecouri pozitive generate de tema propusa. Ne indoiam, explicau aceiasi, de posibilitatea ca intr-o societate ca a noastra - "confiscata" de presantele griji cotidiene, de ura, cinism, dar si de blazarea fata de tot ceea ce inseamna xprezentul romanesca - tocmai soarta unui... submarin (e adevarat, nu un submarin oarecare) ar putea sa capteze atentia cuiva, dobandind o nesperata rezonanta emotionala in randul ascultatorilor nostri!
Sincer vorbind, impartaseam, oarecum, aceasta opinie. Nu de alta, dar experientele acestui prim deceniu de libertate - in materie de coeziune, solidaritate si participare sociala, menite sa ne sensibilizeze/mobilizeze in jurul unor cazuri si situatii, chiar vitale, au fost departe de a ne fi restituit un optimism exagerat, ele lasandu-ne, dimpotriva, un sentiment de neputinta amestecata cu disperare, cauzat fie de penuria, fie de absenta acestei nobile conduite civice la romani!...
Revenind, in emisiunea amintita era evocata, probabil in premiera, dramatica situatie a Delfinului, unicul submarin aflat in dotarea Armatei Romane (bulgarii detin trei!). Nu lipsite de interes, chiar si pentru neprofesionisti, sunt, credem, cateva date tehnice referitoare la Delfinul-junior (stramosul acestuia, Delfinul-senior, a intrat in dotarea Flotei Militare Romane in anul 1936; cantarind doar un sfert din greutatea "puiului" sau, "The Old" era, totusi, capabil sa nimiceasca un regiment de tancuri). Potrivit informatiilor oferite de catre o persoana avizata - ofiterul secund Adrian Stoica, aflat la bordul Delfinului jr. de 14 ani, cu alte cuvinte de la data intrarii acestui pretios "odor" in dotarea Flotei Mili
