Profitand de vizita premierului Mugur Isarescu la Iasi, deponentii FNI au incercat inca o data sa-i smulga acestuia promisiunea ca se va implica mai mult in rezolvarea pozitiva a acestui caz. Premierul s-a ferit sa faca aceasta promisiune in mod explicit, caci, in acest caz, un verdict poate da numai justitia, FNI fiind un fond privat. Un fond care s-a folosit la maximum de relatiile cu institutii ale statului, cum ar fi CEC-ul, socotit de catre pagubitii FNI de la Iasi la fel de vinovat. In dorinta lor de a-si recupera banii, deponentii incearca sa largeasca la extrem cercul celor vinovati, poate doar-doar cineva va plati. Greseala lor a fost, insa, ca si-au riscat banii intr-un fond pentru care nu garanta nimeni, reclama de la TV fiind o capcana pentru naivi. In goana dupa dobanzi incitante, oamenii au cazut in aceasta capcana, fiind foarte posibil sa nu-si mai recupereze niciodata banii. Cel putin, nu suma intreaga depusa, iar de dobanzi nici nu mai poate fi vorba. In goana dupa castig, acesti deponenti si-au asumat un risc foarte mare, fapt pentru care, in cele din urma, au platit. Chiar daca nici situatia bancilor comerciale nu este prea roza, totusi ea poate fi tinuta sub control. Exista acel plafon de garantare, reprezentand suma maxima care poate fi retrasa in cazul in care banca este declarata falita.
Recent, acest plafon a fost din nou modificat, in functie de rata inflatiei, ajungand pana la 65 de milioane de lei. Desigur, acesti bani reprezinta o consolare destul de palida pentru cei cu depuneri de sute de milioane de lei, insa riscul pe care si-l asuma un deponent este ceva mai mic. Aceasta va fi si suma maxima pe care o vor putea recupera deponentii Bancii Internationale a Religiilor, cel mai probabil in toamna acestui an.
Cert este ca, in ultima vreme, increderea populatiei a scazut in orice, de multe ori oamenii adoptand pozitii co
