Pentru urmatorii patru ani, opozitia parlamentara va fi formata din Partidul Democrat, Partidul National Liberal, UDMR si Partidul Romania Mare. Primele trei formatiuni politice reprezinta fosta putere, considerata de dreapta, dar, in realitate, avand certe devieri spre stanga. Daca in trecutul mandat, CDR si aliatii sai (UDMR si PD) ar fi facut cu adevarat reforma (ceea ce ar fi insemnat, printre altele, si descentralizarea regiilor autonome), cu siguranta, azi, ne-ar fi fost mai bine, iar scorul dreptacilor la alegerile abia trecute ar fi fost cu totul altul. Dand dovada de lipsa de curaj in a apuca taurul (economic) de coarne, pe langa decaderea din drepturi si pierderea drastica a suportului populatiei, fosta putere s-a mai trezit si ciuntita, pentru ca principalul partid din 1996 nu a reusit nici macar sa patrunda in Parlament. Nici viitorul PNL si PD nu se arata foarte roz daca staff-urile celor doua formatiuni nu vor intelege ca a venit vremea unei schimbari de mentalitate, de optica si, de ce nu?, de generatie.

Partidul Democrat, desi s-a situat pe locul trei dupa alegerile generale, nu mai este ce-a fost. Rezultatul penibil scos de Petre Roman in confruntarea pentru Cotroceni arata clar ca prestatia liderului PD in cei patru ani cat a stat la putere nu a fost aproape deloc apreciata. Singurul democrat cu lipici la electorat de dovedeste a fi Traian Basescu, dar cu o floare se face din ce in ce mai greu primavara. In urmatorii ani, democratii trebuie sa fie foarte atenti la felul in care vor juca pe scena politica, deoarece strategia lor obisnuita ce consta in a fi, in acelasi timp, si la putere si in opozitie, incepe sa le alunge sustinatorii. Pedistii vor fi obligati sa ajute PDSR la legile foarte importante pentru tara, dar, la fel, vor trebui sa traga actuala putere de maneca ori de cate ori greseste. O continuare a mai sus-amintitei duplicita