Dat fiind faptul ca bursele nu depasesc suma de 2.000.000 de lei (bursa rectorului la UMF), in cele mai multe cazuri variind intre 500.000 de lei si 1.200.000 de lei, din ce in ce mai multi studenti prefera sa-si gaseasca slujbe care sa le permita sporirea bugetului de care dispun. Aceasta practica este obisnuita in Europa Occidentala si in SUA, unde exista cazuri in care tinerii muncesc chiar din timpul liceului. Mentalitatea de tipul "tu invata, ca bani am eu suficienti" este in mod evident invechita, cu atat mai mult cu cat majoritatea angajatorilor considera experienta un factor decisiv. Exista si cazuri in care unii nu vor sa se angajeze, dar gasesc argumentul ca nu pot gasi un serviciu compatibil cu facultatea sau ca nu exista job-uri disponibile. Motivatia este falsa, cu atat mai mult cu cat exista numeroase oferte de locuri de munca. Studentii angajati sunt o categorie aparte, ei considerandu-se cu un pas inaintea colegilor; din diferite considerente, cei intervievati au preferat sa nu le fie dat publicitatii numele. De exemplu, Costel D., student in anul II la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, lucreaza de peste un an ca barman la o pizzerie. El a declarat ca prefera sa munceasca fara carte de munca, deoarece "oricum, facultatea conteaza ca experienta si nu vreau sa fiu legat de nimeni". Desi slujba sa este una de noapte, Costel reuseste, in majoritatea cazurilor, sa-si indeplineasca si obligatiile universitare. Cateodata, totusi, gaseste unele solutii pentru a se eschiva de la ele. "I-am dat surorii mele cartile si i-am spus sa-mi faca ea referatul", povesteste studentul.
Un alt exemplu este Cristian N., care a lucrat la o firma specializata in instalarea de sisteme de alarma. El a fost angajat numai pentru doua luni, dar a preferat sa paraseasca acest post, deoarece era platit doar in functie de contractele incheiate. "Fugeam
