Prima grija a romanului care intra intr-un mare complex en-gros pentru a face cumparaturi mai ieftine consta intr-o intrebare: "vindeti produse si la bucata?"
In functie de starea vanzatorului (sau, uneori, chiar a proprietarului respectivului stand, daca acesta are pretentii mai mici), romanul nostru obtine raspunsul dorit sau este anuntat cu raceala ori cu iritare ca scrie pe usa, cu litere de-o schioapa, ca nu se vinde en-detail, ci numai en-gros. Daca raspunsul face parte din cea de a doua categorie, romanul pleaca, umilit, cu coada intre picioare, in cautarea unui alt stand, unde isi va incerca din nou norocul. Intrebarea de mai sus reprezinta cea mai uzitata sintagma dintr-un mare complex comercial, fiind rostita cu siguranta sau, in cazul in care persoana in cauza este mai putin sigura pe ea, cu destula timiditate.
Vanzarea la bucata a ramas, se pare, singura sansa a romanului de a mai supravietui. Pentru ca nu se poate multumi doar cu mirosul bucatelor imbietoare, precum in povestile populare, romanul indrazneste chiar sa guste, dupa care isi face cruce si inalta un multumesc, pentru ca a reusit chiar si atat. Intregul nu ii mai este accesibil, insa, din fericire, Dumnezeu a inventat si partea, prevazand parca situatia prin care va trece romanul dupa unsprezece ani de reforma, doua regimuri politice democrate, doi presedinti, numeroase partide si multe alte asemenea nimicuri. In prag de sarbatori, stiind parca pasiunea romanului pentru parte, cineva mai intreprinzator s-a gandit sa vina cu un magazin la bucata, adica un butic in care daca romanul vrea sa-si cumpere o bomboana sau o boaba de cafea, el poate sa si-o cumpere. Incantatoare oportunitate, caci romanul, dupa ce a dat o raita prin oras si a ochit toate buticurile de acest gen, si-a plasat intreaga familie la coada (n.r. - un amanunt extrem de important se refera la faptul ca, o data
