Exista oameni pentru care juramintul militar si cuvintul de onoare nu sint simple vorbe. Si nu ma gindesc la generali sau ofiteri in functie, carora, cu ocazia fiecarei parade militare, li se mai adauga cite o stea pe umeri, ci la cei care au peste 80 de ani si au cunoscut rigorile razboiului si importanta ordinului superiorilor. Chiar si acum, acesti oameni manifesta un respect iesit din comun pentru Rege, Maresal si Armata. Vorbesc despre actiunile militare la care au participat cu o pasiune atit de mare incit interlocutorul se surprinde implicat in febra evenimentului. In apropierea Gimnaziului "Elena Cuza", intr-o casuta pe care s-ar putea sa nu o observi de mica ce e, locuieste un batrin scund, cu barba alba, cu o privire expresiva, severa si modesta in acelasi timp, si cu un trecut care ar putea oricind sa constituie subiect de roman. Se numeste Iacob Ivanov, are 87 de ani si a fost, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, adjutant stagiar, pilot pe IAR-39, in Escadrila 17 Observatie, apoi pe Junkers JU-52, Escadrila 105 Transport, ulterior repartizat la Grupul 6, bombardament greu - Escadrila 87. A fost doborit pe un IAR-39, la Zvolen, in Cehoslovacia, in 1945. Pentru vitejia sa, Iacob Ivanov a fost decorat cu urmatoarele medalii: Medalia Aeronautica cu spade; Virtutea Militara de Razboi, Barbatie si Credinta cu spade; Virtutea Aeronautica clasa Crucea de Aur; Crucea de Fier (germana) pntru doborirea a doua avioane sovietice in 1943, pe JU-88. Iacob Ivanov este trecut in "Istoria aviatiei romane". M-au luat in brate cind au vazut ca sint rus - Domnule Ivanov, numele dumneavoastra este de origine slava, sinteti cumva rus? - Sint lipovean, adica rus. Este o adevarata poveste legata de plecarea noastra din Rusia. Pentru ca eram de rit vechi, tot ortodocsi, Ecaterina a ll-a ne-a taiat barbile, ne-a prigonit si am ajuns peste tot in lume. Eu m-am nascut in Rom