Astazi, 19 ianuarie 2001, debuteaza lucrarile Congresului PNTCD. Crunt sanctionati de catre electorat, taranistii s-au trezit in afara Parlamentului Romaniei, in pozitia unui partid care nu mai are nimic de spus pe scena politica. Este o contraperformanta unica, aceea de a nu mai intra in forul legislativ dupa ce ai condus o tara timp de patru ani. Asta spune multe despre felul in care a fost guvernata Romania intre 1996-2000. Purtati, cu patru ani in urma, de valul unei imense simpatii populare, penetistii n-au reusit decat sa insele toate asteptarile populatiei. Scadenta a insemnat alungarea PNTCD din toate structurile puterii.
Acum, Partidul National Taranesc Crestin Democrat incearca sa iasa din pasa neagra. Pentru asa ceva e nevoie, in primul rand, de o asumare a marilor greseli facute in anii din urma. Dar - vai!- nici vorba de o asemenea intelepciune. Cei patru candidati pentru functia de presedinte al PNTCD considera, fiecare in parte, ca reprezinta personalitatea politica ce poate relansa partidul. Dar, cei patru sunt vechi membri ai formatiunii create de Corneliu Coposu, care fie au asistat pasiv la degradarea imaginii PNTCD, fie au contribuit cat se poate de pronuntat la distrugerea credibilitatii partidului.
Un exemplu cat se poate de clar in aceasta privinta este Ioan Avram Muresan. Ex-ministru al Agriculturii, Muresan a fost implicat in toate scandalurile care au zguduit acest sector al economiei nationale. Privatizari dubioase, contracte veroase, afaceri paguboase sunt doar cateva dintre "realizarile" sale. Poreclit "Tano" (dupa serialul italian "Caracatita") de catre colegii sai, fostul ministru s-a intrecut pe sine in a da lovitura dupa lovitura si in a acumula o avere frumusica. Inginer electronist, Muresan a dovedit ca nu se pricepe in nici un fel la agricultura, reusind sa distruga in cativa ani tot ce mai ramasese bun pe la sat
