Coruptia apare din ce in ce mai des in reportajele si stirile ziarelor, in declaratiile pline de populism ale politicienilor, dar si atunci cand, din nefericire, avem nevoie de o aprobare de la un functionar public, de un tratament mai bun sau de protejarea bunurilor proprii. Daca inainte despre acest adevarat flagel se vorbea destul de putin, desi existenta lui nu era un secret pentru nimeni, astazi este cumva la moda ca un discurs politic cu priza la public sa infiereze ucigator coruptia. Promisiuni ferme de eradicare a celor care corup si a celor care sunt corupti au existat in fiecare campanie electorala, fiecare candidat sustinand sus si tare ca el sau formatiunea politica pe care o reprezinta detine cheia succesului in aceasta dilema. Cu toate acestea, Romania continua sa detina un nefericit loc fruntas in topul cazurilor de coruptie din randul functionarilor publici, al medicilor, al magistratilor. Cazurile mari de coruptie in care sunt implicate personalitati marcante ale vietii publice nu ar fi posibile daca o anumita atitudine de "mica intelegere" nu ar fi incurajata de multi dintre cei care apeleaza la serviciile celor platiti sa stea in slujba cetateanului. De aceea n-ar trebui sa ne mire ca intr-o zi a mai izbucnit un scandal de tipul "Tigareta", de vreme ce la medic ducem un plic cu bani pentru operatie, la functionarul public ducem o sticla de "ceva" sa ne puna pe un loc fruntas pe lista de asteptare, chiar si la ambasadele unor tari cu un anume "blazon" mai punem deoparte o "atentie". Coruptia la nivel micro, adica la nivelul relatiei simple dintre cetatean si reprezentantul autoritatii etatice, este caramida pe care se formeaza mentalitatea unor "mari corupti" prezentati aproape zilnic in mass-media.

Procurorii considera ca dintre toate formele de infractionalitate prezentate cu propunere de arestare sau solutionare, coruptia si micul tra