(fragment)1 Anaximandru din Milet2, al doilea după Thales dintre aşa-numiţii naturalişti ionieni (physiologoi ), este în general privit drept primul adevărat filosof, iar gîndirea sa - drept trecerea de la mit la filosofie, o tranziţie în care o dare de seamă raţională asupra lumii ia locul uneia aşa-zicînd iraţionale. Chiar dacă Thales îl precede pe Anaximandru şi i-ar fi fost, se spune, profesor, Thales este văzut mai degrabă ca un înţelept legendar3 decît ca un gînditor speculativ. Distincţia este una uşor arbitrară totuşi, marcată cum se află de lumina perspectivei disciplinare a filosofiei. Nu numai Thales, ci şi Anaximandru, se pare, ar fi fost activi atît ca oameni politici şi arhitecţi, cît şi ca gînditori speculativi, pentru că, dacă Thales a schimbat odată cursul unui rîu4 şi a fost implicat în promovarea unităţii ioniene5, Anaximandru, aşa cum voi demonstra, a construit machete arhitecturale şi se spune că ar fi condus o expediţie milesiană de colonizare către Apollonia cea de la Marea Neagră. Cu toate acestea, în cazul lui Anaximandru, este posibil de a asambla din fragmente o cosmologie - prima cosmologie occidentală - prin intermediul lui Aristotel şi al feluritelor comentarii; or, acest fapt este imposibil de făcut în cazul lui Thales. Mai mult chiar, cu toate că acesta din urmă a fost creditat cu autoratul unui tratat de navigaţie6, nici un cuvînt scris de Thales însuşi nu a supravieţuit. În ceea ce îl priveşte pe Anaximandru, pe de altă parte, avem fragmentul BI7 din comentariul de secol V d. Ch. la Fizica lui Aristotel, făcut de Simplicius, un fragment care, depinzînd de modul în care este citit, conţine cel puţin şaptesprezece şi cel mult cincizeci şi şase de cuvinte greceşti atribuibile lui Anaximandru însuşi. Aceste cuvinte - de la şaptesprezece la cincizeci şi şase - cuplate cu cosmologia extrapolată din comentarii, dau o imagine potenţia