In ideea ca alcoolul incalzeste, exista si un pic de adevar, deoarece bauturile dau nastere la o senzatie de caldura, intrucat determina dilatarea vaselor de sange periferice si provoaca, astfel, un aflux sporit de sange cald in piele, unde se gasesc si terminatiile nervoase. In schimb, chiar daca da o incalzire temporara, consumul de alcool nu creste rezistenta la frig, ci dimpotriva, prin intensificarea circulatiei periferice, sporesc pierderile de caldura la nivelul pielii. In ceea ce priveste cunoscuta zicala "Alcoolul mareste pofta de mancare", medicii recunosc ca este adevarat intrucat bauturile declanseaza o secretie sporita de suc gastric. Din pacate, aceasta secretie reprezinta un raspuns la iritatia produsa de alcool asupra mucoasei stomacului, o reactie de aparare impotriva unei substante straine, nedorite de organism. Daca bautura este urmata imediat de mancare, consecintele nu sunt de temut. In schimb, daca nu este insotita macar de o gustare, pot aparea efecte neplacute prin tulburarea functiilor normale ale stomacului. Oricat ar parea de curios, unii oameni sunt sincer convinsi ca, prin grija de a-si intretine un grad oarecare de impregnare alcoolica, se apara mai bine de unele boli, in special de gripa. Aceasta parere, inspirata de insusirea de antiseptic indeobste recunoscuta a alcoolului, poate fi infirmata usor. Alcoolul rafinat de 90 de grade are o anumita putere bactericida, insa in sangele unui om atat de beat incat nici nu se poate tine pe picioare, concentratia alcoolului abia ajunge la 0,2 la suta, adica este de 450 de ori mai mica decat cea a spirtului, astfel incat nu se poate vorbi de o "dezinfectie" interna. Din nefericire, este demonstrat ca ingerarea bauturilor alcoolice micsoreaza rezistenta organismului la agresiunea germenilor patogeni, care provoaca bolile infectioase, intrucat alcoolul se comporta ca un toxic, care pune organ