Ouăle Kinder au devansat, puţin, iniţiativa ministrului Turismului: şi unele, şi altul s-au hotărît să-l reactualizeze pe Dracula. Printre puţinii noştri compatrioţi notorii peste hotare, alături de Nadia Comăneci, Hagi şi, eventual, Ceauşescu, domnitorul român (pentru unii drept, pentru alţii - sadic) a fost, cu ceva timp în urmă, confuzul erou al filmului lui Coppola: conte, aici, maghiar, dar vorbitor al unei române stricate, înfricoşător dar înmuiat de iubire... Mai nou, el este eroul satului Vampireşti şi al viitorului parc de distracţii "Dracula" din Sighişoara. Dacă ouăle Kinder nu-şi propun, explicit, "să facă mişto de Dracula", Dan Matei Agathon are de gînd (conform unui articol din Libertatea, 6 noiembrie): "Nu vom face un parc unde liliecii vor zbura în voie, iar butoaie cu bulion vor pica peste turişti. Va fi un parc unde se va face mişto de contele Dracula". Grandoarea istorică a domnitorului cu care ne-au învăţat manualele şi pe care mulţi dintre compatrioţii noştri îl citează drept simbol al onestităţii şi corectitudinii duse pînă-n pînzele albe este astfel înlocuită cu abordări detaşate, umoristice, ironice. În "lumea" Kinder , "tînărul Dracula" împlineşte 500 de ani, iar vampirii pe care-i poţi colecţiona sînt invitaţii de la ziua lui. Interesante sînt tălmăcirile neaoşe ale numelor vampireşti: Fane Foto, Gelu Dietescu, Bogdan Bostan, Doru Compositoru, Vlădoi Usturoi, Dida Palida, Mitu Cititu. Rima cu orice preţ şi încercarea de a găsi denumiri cît mai colocviale dau o nuanţă ridicolă soborului de vampiri lilieci. Unele au o sonoritate de roman interbelic, precum Gelu Dietescu, altele sună a poezie romantică, precum Dida Palida, ori a formaţie hip-hop (Fane Foto). Cert e că sînt "cei mai glumeţi

vampiri-lilieci", cu nimic ofensivi. Îşi permit, doar, oarecari excentricităţi specifice identităţii lor culturale aparte: să stea cu capul în jos