In ultimii ani, in mod cu totul vizibil moda spagilor s-a instalat confortabil in aproape toate sectoarele de activitate. Orice problema isi gaseste rezolvare daca ai la tine o sacosa cu mici "atentii" sau portofelul doldora cu bani. Piata "stimulentelor" difera de la un domeniu de activitate la altul, in functie de cit de mult ii crapa maseaua vrinceanului cu probleme. Arhicunoscutele cafelute, tigari, parfumuri sau ciocolate sint tot mai adesea inlocuite cu dolareii, care dau energie si celui mai sictirit functionar. Orice serviciu, fie el si obligatoriu din partea salariatilor unor institutii, costa, sfinta sacosa devenind pentru multi adevarata ratiune de a munci. De cind e lumea si pamintul, la doctor nimeni nu s-a prea dus cu mina goala. La tara e mai simplu: o gaina, o bucata de brinza, un ou, o sacosa cu mere, nuci, sau un kilogram de lapte deschid usor usa unui cabinet cind sanatatea nu ti-este prea buna. La oras, insa, situatia e cu totul alta. Pretentiile sint mai mari. Cel mai ieftin scapi daca ai nevoie de medicul de familie, unde mai lasi o punga de cafea, o ciocolata sau un buchet de flori. Nu ca ti-ar cere cineva, dar parca ti-e jena sa mergi cu mina goala. Daca afectiunea de care suferi necesita interventia unui specialist, problema devine putin mai complicata. Suma de care trebuie sa te debarasezi fie ca-ti convine sau nu, depinde de plata asigurarilor de sanatate. Daca esti asigurat si ajungi intr-o policlinica, "cotizezi" la fisier, sa prinzi un bon de ordine. Cotizatia este o suma modica, de citeva zeci de mii de lei, sau, daca esti mai cu dare de mina, o punga de cafea de calitate. Celui care te trateaza efectiv ii duci un buchet de flori, sau in cazul in care te tine portofelul, ii bagi o bancnota in buzunar, asta daca vrei sa fii tratat mai de Doamne ajuta. Daca nu esti asigurat si te duci la o policlinica de stat sa platesti consultatia la fi