Structurile puterii, pline de fosti securisti
Pe linga coruptie si nivelul scazut de trai al majoritatii romanilor, diplomatii occidentali la Bucuresti indica si alte probleme extrem de grave, precum climatul de investitii ?neprietenos? si numarul foarte mare de fosti agenti ai Securitatii in posturi guvernamentale. Oficialii NATO par totusi satisfacuti de asigurarile guvernului de la Bucuresti ca aceasta problema delicata va fi rezolvata cu diplomatie, iar majoritatea fostilor agenti de Securitate vor disparea, incetul cu incetul, din posturile de conducere, o data cu schimbarea generatiilor. Prestigiosul cotidian american citeaza declaratia unui oficial roman conform caruia 80 la suta din personalul serviciilor secrete externe si 85 la suta din agentii serviciilor secrete interne sint nou-angajati.
Chiar daca Romania s-a pus la dispozitia comandamentului NATO in 1999, cind s-a oferit sa-si deschida spatiul aerian pentru campania militara din Serbia, atentatele de la 11 septembrie s-au dovedit un element hotaritor in atitudinea Statelor Unite fata de importanta Romaniei ca partener militar. Bucurestiul a insistat foarte mult pe tema pozitiei strategice, argument inovocat cu la fel de mult succes si de Bulgaria. Totodata, ministrul apararii, Ioan Mircea Pascu, a scos in evidenta faptul ca armata romana poate oferi NATO o capacitate militara de care unii dintre actualii membri NATO nu dispun. ?Avantajul nostru in timpul razboiului rece a fost pozitia noastra speciala in Pactul de la Varsovia, care ne-a permis sa actionam pe cont propriu. Dezavantajul a fost mentalitatea noastra teritoriala - apararea teritoriului era singurul nostru obiectiv si nu aveam nici o experienta in mediul international?, a declarat Pascu.
Bucurestiul a mers pe cartea americana
Romania a fost prima tara care a semnat cu Washingtonul acordul de garantare a
