Rainer Maria RILKE
Cartea imaginilor
Traducere, prefata, tabel cronologic si glosar de Dumitru Marian, Editura Paralela 45, Colectia „Universul poeziei“, Pitesti-Bucuresti-Brasov-Cluj-Napoca, 2002, 164 p., f.p.
Citite astazi, la 100 de ani de la aparitie, poeziile lui Rainer Maria Rilke ce compun Cartea imaginilor par ocolite de timp, pastrindu-si „suflul“ pur si nealterat. In buna masura, meritul este si al traducatorului, Dumitru Marian, care nu face doar o simpla substituire a textului in romana, ci isi ia misiunea in serios, cautind si gasind de cele mai multe ori corespondente nu doar interlingvistice.
Cazul lui Rilke este in sine unul special, statutul sau etnic mozaicat, desavirsit apoi cultural prin calatoriile nenumarate, se rasfringe si asupra limbii: va scrie in germana si spre sfirsitul vietii in franceza. Dumitru Marian cunoaste acest fapt si il noteaza in prefata: „Nascut la Praga, cetatean austriac pina la 42 de ani, Rilke a petrecut o parte a vietii in Germania, multi ani in Franta si, din 1919, in Elvetia. A intreprins numeroase si lungi calatorii in Italia, Danemarca, Suedia, Rusia, Africa de Nord, Egipt, Spania, Belgia, Olanda etc.“, iar faptul ca Rilke insusi este traducator si are constiinta profunda a limbii nu ii este indiferent.
S-a observat ca actul traducerii este una dintre cele mai importante forme de interpretare, iar poeziile lui Rilke nu au nimic provizoriu, nimic artificial in forma pe care le-o da Dumitru Marian. Neintimidat de ilustrii predecesori la care se raporteaza in Principalele traduceri din Rainer Maria Rilke in literatura romana: Ion Pillat, Al. Philippide, A.E. Baconsky, St. Aug. Doinas, Dinu Pillat, Dumitru Marian nu pare sa aiba iluzia traducerii ca „schimb fara pierderi“. Atent la „imagini“ ca in versurile „Fosnetele se ghemuiesc toate/ In mugurii uzi ai vlastaril