Patrimoniul national arheologic este limitat de "cazmaua" bugetului

In sezonul arheologic al acestui an, vor lucra pe santierele arheologice mai putin de jumatate din numarul de muncitori de anul trecut * Cu toate acestea, proiectele de sapaturi arheologice vor dezvolta noi situri arheologice in zona lacului Tibrinu si in perimetrul localitatii Raristea - comuna Ion Corvin * Fortificatia romano-bizantina de pe malul lacului Siutghiol are un deosebit potential turistic, insula Ovidiu fiind inclusa in circuite turistice de lux Legislatia stufoasa si lipsa de inspiratie a celor ce gestioneaza bugetul de stat au dus la o distribuire a bugetului care nedreptateste tocmai institutiile care aduc un "profit" concret sub forma patrimoniului national. E drept ca arta imbogateste spiritual, dar investitiile bugetare ar trebui sa se orienteze si in functie de rezultatele institutiilor subventionate de stat. Este o regula minima de bun-simt managerial. Desi ar fi avut nevoie de 15 miliarde, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta va trebui sa se descurce cu numai 12 miliarde, in vreme ce alte institutii culturale au primit mai mult decat dublul acestei sume. Dar criteriile felierii "tortului" bugetar isi au regulile lor, despre care preferam sa nu ne lansam in supozitii.

Patrimoniul national va creste doar cu jumatate fata de anul trecut Dobrogea este una dintre cele mai importante zone arheologice din tara, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta fiind cel mai bogat muzeu, dupa Muzeul National Bucuresti, din punctul de vedere al patrimoniului. Acesta se sporeste anual prin sapaturile si exploatarile arheologice aprobate de Directia Arheologica Nationala printr-un plan national de cercetare in acest domeniu. Anul acesta, bugetul limitat acordat Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta a dus la restrangerea numarului de muncitori