•Ce a insemnat cu adevarat Ateneul Tatarasi
Studiind indeaproape activitatea Ateneului din Tatarasi si publicand doua carti (1984, 2002), precum si mai multe studii pe aceasta tema, mi-as ingadui sa lamuresc cateva chestiuni privitoare la activitatea si importanta acestei institutii de cultura.
Miscarea ateneista ieseana isi are inceputurile in anii 1918-1919, stimulata de marele act politico-statal romanesc de intregire nationala din 1918. Modeste la inceput, actiunile ateneiste au capatat amploare si substanta incepand cu aprilie 1920, cand a fost data in folosinta cladirea Ateneului. Actiunile organizate de ateneisti au avut o larga audienta in intreaga tara, acestia fiind rasplatiti cu elogii din parte presei, a oamenilor politici, a personalitatilor timpului, ca Th. Burada, N. Iorga, V. Simionescu, S. Mehedinti, T. Arghezi, G. Bratianu, M. Sadoveanu etc.
Concretizand, sa vedem ce a insemnat, de fapt, Ateneul iesean. Enumeram cateva dintre realizari: organizarea unui numar apreciabil de sezatori cultural-artistice, cu o participare masiva; initiativa redesteptarii datinilor stramosesti dedicate sarbatorilor de Craciun si Anul Nou; organizarea de excursii cultural-artistice in Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, precum si in localitati din Moldova si Muntenia; sala de teatru si cinematograf care au cunoscut permanent o adevarata afluenta de public. Ateneul iesean a insemnat o biblioteca cu un important fond de carte pus la dispozitia cititorilor, formatia corala condusa de Antoniu Ciolan, una din cele mai reputate din epoca, echipa de teatru amator, orchestra simfonica, publicatia "Sabia Moldovei", Universitatea populara etc.
Acest asezamant cultural a fost socotit de catre contemporani, pe buna dreptate, ca o realizare tot atat de importanta ca si Astra sau Liga Culturala din vremurile lor de glorie. Se stie prea bine
