Interviu cu Florin Gheorghe FILIP, vicepresedintele Academiei Romane
Care este situatia institutelor de cercetare ale Academiei? Sistemul de cercetare din Romania cuprinde trei categorii principale de organizatii: circa 250 de institute de cercetare aplicativa, 65 de institute si centre ale Academiei renascute si centrele de cercetare din universitati. La inceput, primele doua categorii erau mai puternice , centrele universitare - mai slabe. Acum, dinamica este inversa: cele din prima categorie cunosc un fenomen de imbatranire si au constituit o sursa predilecta a privatizarilor nepotrivite intr-o anumita perioada. Acestea au vizat mai ales cladirile, nu institutele in sine, dintre care multe s-au distrus. Institutele Academiei Romane se orienteaza in special catre cercetarea fundamentala, de tip "Niels Bohr" sau avansata de tip "Pasteur" si sunt destul de inegal repartizate pe domenii. Anumite domenii, cum ar fi cele din domeniile umaniste, (in special literatura, istoria, economia), stiintele de baza (matematica, biologia, chimia) sunt sustinute de numerosi cercetatori si institute. Altele, precum stiintele ingineresti sau agronomia sunt mai putin reprezentate, ele mergand mai mult catre cercetarea aplicativa, de "tip Edison". Acoperind mai multe domenii, Academia are posibilitatea sa abordeze proiecte de anvergura, multidisciplinare: de exemplu, "Evaluarea starii economiei romanesti" ( Proiectul ESEN), care a servit ca baza strategiei guvernului Romaniei pentru dezvoltarea Romaniei pe termen mediu, prezentata la Bruxelles in anul 2 000. Un alt exemplu este studiul privind "Societatea informationala - Societatea cunoasterii", realizat in 2001, in care nu informaticienii au fost majoritatea si la care au participat economisti, juristi, sociologi, pedagogi, medici, geografi, psihologi... Merg prost institutele Academiei? Depinde de managementul fiecaru
