Hortensia MASICHIEVICI-MISU
Microbul si alte povestiri adevarate
Editura Anima, Bucuresti,
2003, 184 p., f.p.
In gestul Hortensiei Masichievici-Misu de a adauga un volum tardiv la suita de impliniri ale unei vieti rodnice se ghiceste un refuz de a pune punct devenirii. Microbul, elegantul volum de povestiri publicat de Editura Anima, este redactat cu irezistibila verva si admirabila naturalete.
Interesul evocarilor il sporeste eleganta gindirii autoarei – un om care a traversat senin si demn rasturnari existentiale majore: refugiul din Cernauti, incertitudinile existentei pe timp de razboi etc. Dar critica de arta va saluta Microbul in primul rind pentru interesul documentar, caci confesiunile artistei ilumineaza revelator ideatia subiacenta creatiei sale plastice.
Expozitiile graficienei si pictoritei Hortensia Masichievici-Misu, precum cea de la Sala Dalles din 1986, au situat indelebil in atentia criticii un discurs plastic sugerind perplexitatea in fata deconstructiei. „Exprimarea revoltei fata de viata si obstructia permanenta in care traiam noi toti, chiar daca nu eram propriu-zis persecutati direct, nu o puteam desfasura pe dimensiuni mici, si am inceput sa lucrez desene avind dimensiuni de doi metri pe un metru. Nu erau lucrari «agreabile». Erau jivine mari, create de mine, care te amenintau de pe peretii salii. La un moment dat imi era si frica sa nu fie «descifrate», iar expozitia sa se inchida inainte de termen.“
Lucrarile expuse atunci, in 1986, dezvoltau obsedant motivul unor scari urcind halucinant in edificii, piranesiene prin proportii, reduse la starea de ruine calcinate. Grafica Hortensiei Masichievici nu se putea contempla fara infiorare. Unii ii vor fi reprosat atunci dimensiunea exacerbat patetica. Pentru publicul mai tinar, nascut dupa razboi, scarile dezolarii zugravite de