Crede cineva ca, dupa toate dezvaluirile privind tunurile imobiliare ale familiei Huza, vor mai exista multi romani care sa creada in dreapta judecata a Presedintelui Tribunalului Bucuresti? Isi inchipuie Maria Huza ca va mai putea beneficia, in continuare, de respectul celorlalti magistrati?
Imbracata cu una dintre celebrele sale haine de blana, Maria Huza bintuie de citeva zile pe culoarele Administratiei Fondului Imobiliar, implorind sau amenintind pe toata lumea care crede ea ca ar putea s-o scoata din incurcatura imobiliara in care a intrat.
Peste citeva zile, e asteptata cu explicatii in fata Consiliului Superior al Magistraturii si e dispusa sa faca orice pentru a demonstra ca, vezi Doamne, n-a incalcat nici o lege. Imi sopteste o chitanta ca si-a achitat grabnic toate ratele pe care le avea de platit pina in 2015 pentru apartamentul obtinut din fondul locativ destinat tinerilor casatoriti.
Ba un birou mai vechi de la AFI imi spune ca a venit inclusiv cu un text gata pregatit, pe care a cerut citeva stampile salvatoare. Poate o sa le obtina. La fel cum, daca-si mai flutura haina de blana citeva zile prin te miri ce birouri, o sa scoata si o justificare pentru apartamentul obtinut, tot pe ochi frumosi, si de fiica ei, Diana Huza.
Apoi, in graba, o sa ticluiasca o explicatie si pentru apartamentul RAPPS de trei camere in care sta cu chirie modica si fara a avea dreptul, fiul ei, Razvan Huza, consilier prin Ministerul de Externe. Cu doua, trei telefoane si cu multa ingaduinta din partea colegilor, ma tem ca ar putea iesi chiar basma curata.
Ar fi trist. Maria Huza nu este un simplu functionar public care, in binecunoscutul stil dimbovitean, da citeva tunuri si reuseste sa ia intregii familii un acoperis deasupra capului. Maria Huza este Presedintele Tribunalului Bucuresti si membru in Consiliul Superior
