Decizia recenta a Spaniei de a-si integra cu forme legale pe piata muncii sutele de mii de muncitori la negru a starnit numeroase proteste din partea altor state europene cu o politica a imigratiei Decizia recenta a Spaniei de a-si integra cu forme legale pe piata muncii sutele de mii de muncitori la negru a starnit numeroase proteste din partea altor state europene cu o politica a imigratiei mai putin permisiva, remarca publicatia franceza Le Figaro. Ministrul de Interne german, Otto Schilly, a reactionat rapid, admonestandu-si omologul spaniol ca ar fi trebuit "sa consulte tarile vecine cu Spania" inainte de a pune in aplicare o astfel de politica. Iritarea Berlinului demonstreaza ca statele membre ale UE nu se pot pune de acord asupra acestui subiect atat de sensibil. Lipsa de coordonare se remarca si in cazul ultimului proiect al guvernului britanic, de selectie mai drastica a imigrantilor, ce nu a fost in nici un fel adaptat nivelului european. Insa este adevarat in egala masura, precum sublinia si secretarul de stat spaniol pentru imigratie, Consuelo Rumi, ca nu exista de fapt "un cadru comun in interiorul Uniunii Europene pentru a informa si a dezbate asupra acestor chestiuni". Cele 25 de state membre au reusit sa se inteleaga numai in ceea ce priveste construirea unor cartiere speciale pentru imigrantii clandestini, insa ii refuza Bruxelles-ului orice prerogativa legata de imigratia legala sau economica, din teama de a nu-si destabiliza propria piata a muncii. La reuniunile de la Bruxelles, vechile membre UE, macinate de somajul endemic, isi exercita dreptul de veto de fiecare data cand vine vorba despre regularizarea imigratiei economice. Spre exemplu, temerile Germaniei, care se confrunta in prezent cu un nivel record al somajului, se refera la un aspect extrem de concret: intr-un spatiu fara granite interne, orice imigrant regularizat in Spania se poate in