Filiala Irak a PSD are motive de satisfactie. A dat partidului si tarii oameni unul si unul, perfect adaptati economiei de piata a tepelor.
Afaceristi sub toate guvernele, ei au fost stramutati pe plaiurile mioritice in perioada traditionalei prietenii ceusisto-securisto-arabe, hranindu-se apoi la tata de aur a lui Iliescu. Metamorfoza nu a intarziat sa apara. Ei au devenit valorosi baroni locali.
Hayssam este unul dintre ei. Are background-ul si caracteristicile necesare. Afaceri imbarligate prin toate zonele de unde se putea hotomani ceva, prietenii cu mai-marii vremii si ai partidului, de la sefi ai Politiei la Dan Ioan Popescu, pana la bani pentru generoase sponsorizari si strangeri de mana prezidentiale. A lipsit putin sa nu devina coleg de fotoliu parlamentar cu alti baroni PSD.
Oricum, ar fi fost perfect integrat in decor. Hayssam este emblematic pentru epoca Iliescu. Este radiografia sistemului. Cazul lui arata pe ce criterii au functionat PNA, Parchetul General, SRI si mai toate institutiile statului. Mafiot sadea, Hayssam a fost lasat sa zburde cu gratie si sa pocneasca la fiecare noua teapa siguranta nationala.
Care, iata, a avut ceva rezistenta la lovituri de nu s-a dat batuta atata vreme.
O intrebare de bun-simt se ridica: ce s-ar fi intamplat oare daca nu ar fi aparut nefericitul eveniment al rapirii ziaristilor? L-ar fi deranjat cineva pe Hayssam cu vreo chemare la PNA, ar fi folosit la ceva sutele de plangeri penale? Sau, ca pana acum, se aduna cat mai gros praful pe dosare? Am fi aflat vreodata ca banii baronilor arabi luau drumul organizatiilor teroriste? Probabil ca nu.
Avand in vedere ca cei care l-au protejat pe Hayssam si altii ca el se afla in continuare pe aceleasi functii. Implicarea, intr-un fel sau altul, a lui Hayssam in rapire este aproape o certitudine. Iar pentru ca
