Chiar daca bibliotecile universitare sunt considerate a fi componente definitorii ale sistemului national informational si de оnvatamant, acestea fac eforturi considerabile pentru a tine pasul cu cerintele actuale. La modul teoretic, prin structuri, servicii si patrimoniu info-documentar, bibliotecile trebuie sa raspunda cerintelor complexe si variate de informare, studiu si cercetare stiintifica ale studentilor, cadrelor didactice, cercetatorilor si ale altor categorii direct interesate. Ca si institutii integrate procesului de оnvatamant si de cercetare, bibliotecie reprezinta o parte constitutiva esentiala a infrastructurii оnvatamantului universitar si a cercetarii stiintifice romanesti. In consecinta, fara biblioteci moderne, dotate cu echipamente performante si conectate la Internet, cu aplicatii care sa permita accesul rapid la informatia locala, nationala si internationala, progresul si reforma оnvatamantului si a cercetarii stiintifice, precum si integrarea deplina оn sistemul de valori europene si universale vor ramane o simpla iluzie. In contextul in care universitatile iesene sunt subfinantate, veniturile proprii realizate de institutiile de invatamant superior fiind folosite pentru lucruri mult mai stringente, bibliotecile raman cu un fond de carte vechi, fara ca acesta sa fie innoit de la an la an. La Universitatea Al. I. Cuza de exemplu, in anul trecut nu s-a bucurat de bani decat biblioteca de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, locul pe care conducerea universitatii il doreste a fi foarte bine pus la punct. Acesta in timp ce celelalte biblioteci au fot lasate sa mai astepte, poate bani de la bugetele pentru anii viitori. Ca o vedere generala, fondurile alocate bibliotecilor universitare sunt insuficiente si, paradoxal, din an оn an mai mici, cu toate ca productia editoriala creste exponential, iar numarul proiectelor de