Senatorii au reusit, ieri, dupa trei ani de certuri, sa adopte proiectul de lege privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Inregistrat pentru Senatorii au reusit, ieri, dupa trei ani de certuri, sa adopte proiectul de lege privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Inregistrat pentru prima data la Senat pe 28 martie 2002, proiectul de lege a avut nevoie de un an pentru a ajunge in dezbaterea plenului. Dupa doua sedinte aprinse, cauzate de neintelegerile dintre reprezentantii partidelor parlamentare in legatura cu termenii din cuprinsul proiectului de act normativ, legea a fost scoasa de pe ordinea de zi. Senatorii si-au reamintit de ea doi ani mai tarziu, in februarie 2005, si au reintrodus-o pe ordinea de zi, ce-i drept, pe ultimul loc. Chiar daca nici de aceasta data nu au fost de acord cu unele formulari din textul actului normativ, senatorii au votat favorabil, cu 99 "pentru" si un singur vot "impotriva", pasand problemele Camerei Deputatilor. Senatorul PSD Razvan Theodorescu, fost ministru al Culturii si unul dintre initiatorii proiectului, s-a plans ca textul propus pentru termenul de Holocaust nu corespunde cu definitia dintr-un "manual" al Consiliului Europei. El a propus, pentru concordanta cu definitiile europene, inlocuirea sintagmei "anihilarea evreilor europeni" cu "anihilarea minoritatilor etnice, religioase si politice". Presedintele Comisiei juridice, Peter Eckstein Kovacs, l-a asigurat pe senatorul PSD ca amendamentul sau va fi sustinut in dezbaterile de la Camera Deputatilor sau din Comisia de mediere, intrucat, nefiind inclus in raport, nu poate fi adoptat de plenul Senatului. Proiectul de lege stipuleaza ca negarea in public a Holocaustului sau a efectelor acestuia constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci a