In acest moment, se afla in faza de proiect o lege in care se prevede ca pot fi prelevate organe nu doar de la persoanele in moarte cerebrala, dar si de la bolnavii a caror inima a incetat sa mai In acest moment, se afla in faza de proiect o lege in care se prevede ca pot fi prelevate organe nu doar de la persoanele in moarte cerebrala, dar si de la bolnavii a caror inima a incetat sa mai bata. Prof. dr. Vasile Astarastoae spune ca daca o astfel de lege va fi adoptata, ea va da nastere la abuzuri. Aceasta problema se pune dupa ce la Sovata a avut loc prima Conferinta Nationala de Management si Etica in practicarea medicinei, unde s-a discutat despre relatia medic-pacient, despre reproducerea umana asistata si eutanasie, despre etica alocarii resurselor in sanatate, dar si despre diferenta dintre eroare si greseala medicala. "Eroarea este neimputabila medicului pentru ca tine de progresele stiintei si de particularitatile individuale, pe cand greseala este o problema de comportament al doctorului, care este neglijent si nu respecta drepturile pacientului. Greseala este imputabila si duce la raspunderea penala. La noi, daca rezultatul terapiei este nefavorabil, toata lumea spune ca medicul a gresit. Or, medicul a actionat corect. Un soc anafilactic, spre exemplu, adica o reactie la un anumit medicament, nu ai cum sa-l prevezi", ne-a declarat prof. dr. Vasile Astarastoae. Seful Comisiei de Bioetica a Colegiului Medicilor, prof. Astarastoae, mai spune ca, in legatura cu relatia medic-pacient, exista mai multe modele. "Avem un model paternalist, in care medicul decide si il trateaza pe pacient ca pe un copil, un model de colaborare, in care cei doi, comunicand, iau decizii si mai exista un model, mai ales in SUA, in care medicul ii spune pacientului ce trebuie facut, iar acesta decide. Pentru Romania, opinia a fost ca acest model de colaborare este cel de dorit".