Cu ocazia "Zilei europene a limbilor", sărbătorită anual, la recomandarea Consiliului Europei, pe 26 septembrie, s-au desfăşurat vreo 400 de evenimente în 37 de state ale lumii. Şi, ca în fiecare an, 26 septembrie a reprezentat un moment de bilanţ pentru cei care promovează diversitatea lingvistică. Anual, Uniunea Europeană cheltuieşte peste 30 de milioane de euro (prin programe precum "Leonardo Da Vinci" sau "Sokrates") pentru a încuraja învăţarea limbilor străine. Conform unui eurobarometru realizat în perioada mai-iunie 2005 şi publicat recent, jumătate dintre cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene vorbesc cel puţin o limbă străină. Este o creştere de 3% faţă de anul 2001, cînd numai 47% dintre cei întrebaţi au răspuns că pot susţine o conversaţie în altă limbă decît cea maternă. În cadrul "Zilei europene a limbilor", Institutul Goethe din Bucureşti şi Ambasada Germaniei au organizat o "Zi a limbii germane", desfăşurată sub motto-ul "De ce iubim limba germană". Pentru o treime din populaţia europeană, engleza este a doua limbă vorbită, după limba maternă. Pe locul doi se află germana (12%), care a depăşit franceza, vorbită ca a doua limbă doar de 11% dintre europeni. Acest fapt se datorează răspîndirii limbii germane în statele care au aderat anul trecut la UE. Printre momentele importante ale întîlnirii de la Institutul Goethe s-au numărat o dezbatere pe tema "De ce iubim limba germană", un spectacol-lectură susţinut de scriitorul Eginald Schlattner, care a citit din cel mai recent roman al său, Das Klavier im Nebel (Pianul în ceaţă), şi un concert rock al trupei germane Riccoché. Dezbaterea moderată de Wilfried Gruber, ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, a fost cea mai interesantă manifestare a întîlnirii de la Institutul Goethe. "După ce am hotărît tema dezbaterii de astăzi - ŤDe ce iubim limba germanăť - l-am întrebat pe Mircea Cărtă