Tuturor ni se cere sa tinem calea dreapta in viata. Sa mergem pe mijlocul drumului. Cei sapte ani de acasa, si apoi scoala si societatea contribuie din plin la efortul de adaptare. Orice esec si orice greseala asumata constituie dovada ca oamenii se angajeaza in a-si asuma riscuri si in inovatii. Respectul pentru diferentele de opinie ar putea determina o schimbare de atitudine si in invatamantul liceal, acolo unde pana la Revolutie disciplinele umaniste erau o cenusareasa iar dupa, li s-a acordat o prea mare importanta in detrimentul disciplinelor reale. Fizica, de exemplu, are drept competente cheie intelegerea si explicarea fenomenelor naturii, a unor procese tehnologice, a functionarii si utilizarii unor produse ale tehnicii in viata de zi cu zi. Investigatia stiintifica experimentala si cea teoretica pregatesc elevii pentru o cunoastere si o intelegere aprofundata a mediului inconjurator. Analiza informatiilor, evaluarea si sinteza acestora dupa cautari independente dintr-o varietate de surse, decizia in a alege strategia potrivita pentru sarcinile propuse, utilizarea cunostintelor pentru a interpreta tendinte si regularitati sunt doar cativa din indicatorii de performanta ai disciplinei amintite. Din nefericire, in cursul superior al liceului cei ce-si aleg sectia umana nu studiaza nici o ora de fizica. Unii dintre ei vor deveni, spre exemplu, filosofi. Dar vor avea handicapul necunoasterii sau vor munci imens de unii singuri pentru a corecta aceasta hiba a sistemului de invatamant. Studiul fizicii si al chimiei este in opinia mea tratat, ca numar de ore alocate, superficial si la profilurile tehnice si la cel real. Balanta este puternic dezechilibrata in favoarea disciplinelor umaniste si trebuie echilibrata rapid, nu in beneficiul celor ce predau stiintele naturii, ci al elevilor. E nevoie de o concordanta intre cerintele societatii si planurile de scol