Din cele 130.000 de hectare cultivate cu soia in acest an in Romania, 87.500 hectare sunt culturi modificate genetic. Dupa numai sase ani de la acceptarea cultivarii in scop comercial a acestui tip de samanta, tara noastra a ajuns sa fie unul dintre cei mai importanti cultivatori din Europa.

La nivel mondial, Romania se situeaza pe locul 11, avand un avans considerabil fata de toate tarile europene.

In Europa, consumatorii s-au obisnuit sa denumeasca alimentele care contin organisme modificate genetic (OMG) alimente „Frankenstein". Biotehnologia sau ingineria genetica se caracterizeaza prin utilizarea tehnologiei ADN, prin care gene de interes se preiau de la un organism si se insereaza in genomul altui organism, numit organism modificat genetic.

In ciuda investitiilor de zeci de miliarde de dolari care se fac in acest domeniu, rezultatele sunt tot mai contestate de catre o parte a societatii civile, in speta de catre ecologisti.

Recent, organizatia Greenpeace a cerut guvernului roman „sa opreasca contaminarea si cultivarea ilegala de soia modificata genetic", dupa ce in septembrie reclama scaparea de sub control a experimentelor similare la cartofi si prune.

Protestul Greenpeace este o noutate pentru Romania, dar nu si pentru Europa, care priveste in continuare cu mare retinere introducerea culturilor transgenice.

De aici au aparut o serie de interpretari, privind viitorul agriculturii romanesti in contextul integrarii in Uniunea Europeana si riscurile pe care romanii si le asuma prin consumarea acestor plante.

Totul este croit insa pe o lipsa aproape totala de informare, dar si pe un scenariu parca urzit din umbra de industria europeana de pesticide, care are imens de pierdut din introducerea culturilor transgenice.

Si aceasta deoarece singurele care au pregatit produse chi