Trebuie sa avem in minte Romania in 2010 si 2013, cu infrastructura si functionarea inauntrul Uniunii substantial ameliorate si sa incercam sa ne definim din aceasta perspectiva proiectele. Marea Britanie are de terminat mandatul cu un castig de clarificari privind rezolvarea impasului in care se afla bugetul Uniunii Europene (pentru exercitiul financiar 2007-2013).

Nu este de mirare ca un buget starneste controverse majore. Noi, romanii, trebuie sa intelegem ca Uniunea este o constelatie de tari care, chiar daca au renuntat la unele atribute ale suveranitatii, au inca prerogative nationale esentiale. Mai mult, interesele lor, mai mult sau mai putin vizibile, nu converg adesea. Exista de aceea dispute intre tarile membre ale UE, iar diplomatia intra-comunitara capata accente surprinzatoare pentru cei obisnuti cu logica simplificatoare a pietelor unice, a unei uniuni ce ar functiona completamente armonios.

Daca bugetul Uniunii va fi, in final, 1,08%, 1,06%, sau 1,03% din PIB-ul Uniunii are, desigur, importanta sa si mult din dialogul contradictoriu purtat in ultimele zile vizeaza cuantumul bugetului. Dar exista un manunchi de evolutii inauntrul UE care vor mentine tensiuni privind constructia bugetelor viitoare si distribuirea concreta de bani. Merita de aceea sa evocam cateva din trasaturile de fond ale contextului in care s-au purtat negocierile intre Comisia de la Bruxelles si statele membre, intre presedintia britanica si unele grupe de tari.

De mai multi ani, tarile donatoare au semne de intrebare privind utilizarea banilor; aceste semne de intrebare sunt cu atat mai atent examinate de electoratele interne cand situatia economica nu este stralucita. Cand ai rate de crestere economica ce echivaleaza cu stagnare, cand deficitele bugetare cresc, iar sistemele de asistenta sociala se afla in cvasi-criza, inclinatia de a contribui net la bugetul