In preajma aderarii Romaniei la Uniunea European, transformarile politico-economice cu impact european intereseaza tot mai mult mediile internationale. Un jurnalist german si un regizor austriac au investigat – fiecare in parte - dependenta agriculturii fata de marile concerne agro-industriale.
Dupa Franta, Romania este a doua tara agrara din Europa. Suprafata semanaturilor de porumb, de 3,5 milioane de hectare, ar putea creste cu 75 %, apreciaza Monsanto si Pioneer, leaderi mondiali de seminte transgenetice. Dupa 1990, concernele si-au fixat in Romania bazele strategice pentru Europa.
Tara care " depinde cel mai mult de agricultura,(.........) a devenit un fel de mare laborator experimental, aproape necontrolat", scrie saptamanalul german „Der Spiegel" in ultima sa editie din 2005 (nr. 52; 24.12.).
In Romania, austriacul Karl Otrok (60 ani) manager la Pioneer pana in 2004, a explicat taranilor „regulile de joc ale globalizarii: cine vrea sa supravietuiasca, trebuie sa-si mareasca recolta". Cu semintele Pioneer.
Numai in Europa de Est, acest sistem trece drept „modern"
„Aparent, acest sistem care a dus in America la supra-productie, scaderea preturilor si subventii de stat, poate fi vandut in Est, ca unul de tip modern, " comenteaza jurnalistul intr-un amplu reportaj, intitulat „Paduret in ograda". In vara anului 2004, pe un camp de legume, undeva langa Bucuresti, K.
Otrok, cu o vanata „hibrida" in mana (sic!), declara in fata unei camere de luat vederi: „E aratoasa, dar n-are nici un gust. Am tras pe sfoara Vestul si acum venim in Romania sa f.... aici intreaga agricultura."
Scena relatata cu brio de ziarist, este extrasa din documentarul „We feed the World" („Noi hranim lumea", Allegro Film, Viena), realizat de Erwin Wagenhofer. Filmul descrie „gluma dementa" (Der Spiegel) a sistemului al
