În teorie...
"Pentru majoritatea populaţiei, conceptul de naţiune este mai cuprinzător decît cel de naţionalitate (etnie), tendinţa dominantă la nivelul opiniei publice fiind de a include în definiţia naţiunii române şi persoanele de altă etnie care trăiesc pe teritoriul ţării noastre. Altfel spus, termenul de naţiune este conceput de majoritate ca fiind unul politic, ţinînd de apartenenţa la un anumit teritoriu şi nu de caracteristicile culturale. [...] Naţionalismul ca atitudine şovinistă este însă regăsit în cazul a aproximativ 15% dintre etnicii români care sînt de părere că Ťromânii nu ar trebui să se amestece cu alte naţiuni» şi că Ťoamenii de altă naţionalitate decît cea română ar trebui să părăsească România»." (IPP/Gallup / "Intoleranţă, discriminare şi autoritarism în opinia publică", septembrie 2003)
Un an mai tîrziu, datele unui alt sondaj, "Barometrul de opinie privind discriminarea în România - 2004", desfăşurat în perioada 29 septembrie - 7 octombrie, arată o diferenţă de cîteva procente între realitate şi percepţie. Procentul celor care cred că ar putea exista discriminare, cu toate că nu s-au lovit niciodată de această situaţie, se menţine mereu mai mare decît al celor care au declarat experienţa cazurilor reale. În teorie, 11% dintre maghiarii intervievaţi (sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.223 de persoane de, şi peste 18 ani), cred că ar putea exista discriminare la locul de muncă, faţă de 7% care au şi avut parte de ea. Diferenţa de cîteva procente se păstrează şi în alte cazuri: 8% cred că ar putea exista discriminare în mediul şcolar, faţă de 5% declaraţi "Stan Păţitul"; în ceea ce priveşte relaţia cu autorităţile, numărul celor care se tem, din nou, în teorie, de o eventuală discriminare, depăşeşte cu două procente realitatea de 7%.
Categoriile de persoane percepute ca fiind cel mai adesea victime ale discrimină
