O teapa tipic romaneasca
Incepand cu vara lui '96, vreme de 15 luni, m-am ocupat cu scrierea unui roman: "Disparitia orasului Iasi". Eram mandru de mine: оmi venise o idee rara. Anume ca povestitorul din carte sa fie un copil, lipit mereu de personajul principal, copil despre care nimeni nu stie ce hram poarta. Si-abia оn final sa se dezvaluie ca pustiul e personificarea primei varste a eroului din roman.
Volumul a aparut оn '98, la Editura "Institutul European". S-au vandut vreo 600 de exemplare iar doi-trei critici au zis de bine si de rau. Dupa un timp, editura, ca sa-si recupereze cica investitia, desi cartea fusese finantata integral de fundatia Soros, mi-a cerut - prin vocea unui cuconet pe nume Anca Margarina-Dumitrescu - 200 de euro. Bani pe care i-am dat, din putinul meu, ce era sa fac.
In anul 2000, s-a ivit pe piata un film cu Bruce Willis, avand ideea mea, care – se vede – fusese plodita si-n America. De cate ori vad pelicula, caci e reprogramata intens, fac o tara de infarct. Willis, din drepturile de autor, si-a cumparat, bag mana-n foc, un yacht si i-a mai ramas si de-un palton.
Ei, asta face diferenta!, cum spun fotbalistii, cu graiul lor izvorat din picioare. Acolo-i America, aici - Romania. Cartea mea a fost vazuta de vreo mie de oameni, filmul lui Willis, de zeci de milioane.
Si оnca ceva. Оncepand din 2000, оnjuratura mea favorita e "America ma-sii!"
Of, America ma-sii de viata!
P.S. Aflu ca Adrian Carauleanu – anexa lui Hoban la conducerea teatrului national din Iasi – va juca rolul unui politist, intr-un film artistic. Ca unul care-i stiu foarte bine aptitudinile, cred ca mult mai potrivit pentru el ar fi fost un rol de infractor.
Catalin Mihuleac
O teapa tipic romaneasca
Incepand cu vara lui '96, vreme de 15 luni, m-am ocupa
