Un tribunal din Londra l-a condamnat marti pe imamul radical-islamist de origine egipteana Abu Hamza al Masri la sapte ani de detentie. In aceeasi zi, la Hamburg justitia germana decidea eliberarea marocanului Mounir El Motassadeq, condamnat anterior la sapte ani de inchisoare pentru apartenenta la gruparea terorista a lui Mohammed Atta, unul dintre "pilotii mortii" care au lovit pe 11 septembrie 2001 turnurile gemene din New York. Pe cand justitia britanica a gasit suficiente dovezi pentru a-l condamna pe clericul musulman Abu Hamza pentru 11 dintre cele 15 capete de acuzare, printre care instigarea la crima, ura rasiala si detinerea unui manual terorist, cazul Motassadeq, judecat in Germania, dovedeste ca problema amenintarilor teroriste poate constitui adevarate "nisipuri miscatoare" chiar si pentru judecatori ai unor state de drept. In acest sens, dosarul Motassadeq este edificator. Prezumtivul terorist a fost condamnat de doua ori in decursul ultimilor ani, apoi eliberat dupa anularea sentintei, arestat de tot atatea ori si iarasi pus in libertate. In 2003, aceiasi judecatori ai landului Hamburg l-au gasit vinovat pentru apartenenta la celula terorista a lui Atta (aspect marturisit chiar de Motassadeq la sase zile dupa producerea atacurilor antiamericane, cand s-a prezentat benevol la politie si a informat ca ii cunostea pe atentatori!). Dar apoi Curtea Federala a casat verdictul, considerand ca au fost intampinate "restrictii si obstructionari" pe calea gasirii adevarului. Atunci justitia si presa germana au deplans indelung absenta de la proces a lui Ramsi Binalshibb, creierul logistic al atentatelor din 11 septembrie, incarcerat in SUA si netransportat de catre responsabilii americani peste Ocean la procesul din Germania. In perioada 2004-2005 Motassadeq era din nou in fata tribunalului de la Hamburg. Au urmat o alta condamnare (judecatorii anuntand atunci