Ideologia islamista nu va fi invinsa de cruciade ridicole, ci de propria incompetenta de a facilita fericirea aici, pe Pamint.
M-am gindit la asta vazind excelentul film "Gegen die Wand" ("Cu capul inainte"). Este povestea lui Sibel, turcoaica frumoasa din Germania, care vrea sa se sinucida pentru ca familia o tine din scurt. Idealul ei in viata este sa fie libera, asta insemnind discoteca, distractie si "sa se reguleze nu cu un singur barbat".
Chestie dificila cind fratele tau iti rupe nasul pentru ca te vede de mina cu un baiat. La ospiciu, Sibel il intilneste pe Cahit, un turc care vorbeste stricat limba materna, latos si cam alcoolic, pe care il cere imediat in casatorie. Bineinteles, mariaj de fatada.
Sibel vrea sa scape de familie si, oricit de denaturat, Cahit tot turc ramine si e mai bun ca orice neamt, respins din principiu de familie. Ma opresc aici cu povestea, o mai puteti vedea vineri la Cinema Europa, in retrospectiva celor mai bune filme din 2005. Din aceasta intriga se dezvolta un love-story cu momente de haz nebun, pe fundal tragic.
Printre dezbaterile inalte despre ciocniri intre civilizatii si fatwe atomice, uitam de latura umana a celeilalte civilizatii, de musulmanii preocupati de job sau de dragoste, care cred ca viata nu se termina cu 70 de fecioare nimfomane.
Inainte de ciocnirea civilizatiilor, comunitatile musulmane traiesc propria ciocnire intre traditionalisti aliati cu noii revolutionari islamisti si cei care vor mai mult decit sa traiasca in Vest, vor sa si traiasca la fel ca in Vest. Nu spun ca religia islamica este echivalenta cu bigotismul.
Povestea lui Sibel s-ar putea intimpla si in comunitatile de romi, de aromani sau prin satele din Romania. Dar in Islam, autoritatea publica a imamilor se combina cu autoritatea privata necontestata a tatalui si dominatia fratilor asu
