"Activitatile serviciilor de informatii trebuie conduse astfel incat "sa respecte intimitatea si libertatile civile"", este opinia ambasadorului american la Bucuresti, Nicholas Taubman, exprimata in cursul unui seminar pe aceasta tema. El a adaugat ca, in pofida adoptarii Patriot Act dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, criticata din punct de vedere al respectarii drepturilor si libertatilor civile, populatia SUA si-a pastrat increderea in serviciile de informatii, intelegand ca este important ca acestea sa poata pastra secrete anumite date. Potrivit discursului presedintelui Traian Basescu, citit de Claudiu Saftoiu, "cel mai important pas in stabilirea controlului democratic asupra serviciilor este crearea cadrului juridic", fiind esentiale stabilirea relatiilor intre factorul politic si serviciile de informatii, volumul si structurarea resurselor atribuite si gasirea raportului optimal intre elementele civile si militare. Din acest punct de vedere, problema principala tine de "cine si cum" exercita acest control deoarece, daca acest control este prea strans, exista riscul ca serviciile sa nu-si mai poata indeplini misiunea, iar daca este mai putin strans, atunci nu poate fi ignorat riscul comiterii de abuzuri. El a recunoscut ca presa joaca un rol important in asigurarea controlului democratic asupra serviciilor de informatii, insa a subliniat ca "o transparenta exagerata este daunatoare". In privinta activitatii serviciilor de informatii s-a pronuntat si seful unuia din serviciile departamentale, chestorul-sef Virgil Ardelean, seful Directiei de Informatii si Protectie Interna a Politiei, supranumit "Vulpea". El a fost de parere ca ofiterii de informatii ar trebui sa aiba dreptul de a desfasura activitati premergatoare urmaririi penale in anumite cazuri, cu precadere in combaterea terorismului. Democratul Romeo Raicu, presedinte al comisiei parlamentare de