Doua campanii electorale extrem de diferite au ajuns la final in Europa. Ungurii si italienii isi aleg maine liderii, fiecare avand de optat intre o retorica "la sentiment" si un discurs calculat si la obiect.
Intr-o atmosfera dominata de apatie si neho-tarare, italienii si ungurii isi aleg, maine, noii lideri. Campania electorala din ambele tari a fost extrem de colorata, mai ales pe final, iar rezultatele scrutinului general se anunta imprevizibile. Oricare dintre marii jucatori electorali care isi disputa intaietatea ar putea castiga, atat in Ungaria, cat si in Italia.
EXCENTRICUL. In peninsula, premierul Silvio Berlusconi are, potrivit sondajelor, a doua sansa de a castiga alegerile generale. Atat conationalii sai, cat si partenerii europeni sunt ingrijorati de nivelul la care au ajuns deficitul public si datoriile tarii. Pe Berluâ nu l-au ajutat nici discursul populist scos din maneca pe ultima suta de metri a campaniei electorale, nici alianta cu partidul nepoatei lui Benito Mussolini, nici declaratiile extravagante sau insultele adresate adversarului sau de centru-stanga, Romano Prodi. Italienii sunt nemultumiti de nivelul de trai, regreta trecerea la moneda euro si nu sunt de acord cu taxele ce li se impun. In plan international, Berlusconi nu sta mult mai bine. Stilul sau degajat si bonom a adus, o vreme, o gura de aer proaspat pe scena relatiilor internationale. Acum, politicienii straini dau semne ca li s-a cam luat de "megalomania, laudaroseniile sexuale, glumele deocheate si declaratiile adesea injurioase", scrie profesorul universitar american Alexander Stille, autorul unei biografii a lui Berlusconi. De pilda, omologii din Europa de Nord ai premierului Italiei sunt prea putin receptivi la umorul lui. Ii pune intr-o postura jenanta si mania sa de a face cadouri scumpe, considerata, in nord, mai degraba o forma de coruptie.
PROFESORAS
