CRONICI Epidemiile care au afectat tara noastra de-a lungul anilor au fost transcrise in cronici si documente. Mare parte din ele situa Romania anilor 1500-1800 intr-un tablou al "spectacolului, dar si al dramei".
Un calator strain, un demnitar, un domn... un oarecare. Romania a avut, dupa cum sustine Nicolae Iorga in "Istoria romanilor prin calatori", multi musafiri in vremurile ei grele.
"In iuniu 1660, erau in Bucuresti foamete si ciuma «de murea multi»", aflam din "Istoria Bucurestilor" a lui G.I. Ionnescu-Gion. In acelasi volum, vizirul Kiupriuli-Oglu, din faimoasa dinastie a Kiupriuliilor, nota: "Ciuma bantuie spaimantator. Pana si Duca a fugit din Bucuresti. Toti simt groaza celor de toate cari se intampla aici. Doar cu primavara anului 1677 ciuma inceteaza". Dupa 1718, boierii trec in Ardeal, iar Poarta il numeste domn pe dragomanul Ianche-Voda Mavrocordat, care, ajuns pe teritoriul Olteniei si al Bucurestilor, marturiseste ca "acest an a fost blestemat si inspaimantator. Foametea... foametea era mare. Iar dupa foamete, fireste, soata nedezlipita a acestor bice dumnezeiesti: ciuma. Ea bantuie cumplit". Consulul englez din Principate, E.L. Blutte, se arata mai optimist, precizand ca epidemia de cholera morbus (numele stiintific al boli) era pe cale de stingere in Basarabia si ca "va trece probabil si datorita asprimii iernii care domnea".
"«In iuniu 1660, erau in Bucuresti foamete si ciuma de murea multi», spunea vizirul Kiupriuli-Oglu, din faimoasa dinastie a Kiupriuliilor. Ciuma bantuie spaimantator. Pana si Duca a fugit din Bucuresti. Toti simt groaza celor de toate cari se intampla aici. Doar cu primavara anului 1677 ciuma inceteaza" - G.I. Ionnescu-Gion, "Istoria Bucurestilor"
"BICIUL HOLEREI" In lupta impotriva marilor epidemii s-a aflat si Sighisoara. Daca in jurul anilor 1400 orasul nu a suferit prea mult din cauza
