menţionează Serbia, Cehia şi Rusia ca ţări producătoare a muniţiei ajunse ilegal la Bagdad. Deşi experţii au găsit şi muniţie produsă în urmă cu 20 de ani, cea mai mare parte a mărfii menţionează Serbia, Cehia şi Rusia ca ţări producătoare a muniţiei ajunse ilegal la Bagdad. Deşi experţii au găsit şi muniţie produsă în urmă cu 20 de ani, cea mai mare parte a mărfii a fost produsă în perioada 1999-2004, se arată în document.

Directorul Oxfam, Barbara Stocking, susţine că gloanţele, dintre care şi unele fabricate în România, sunt produse după căderea lui Saddam Hussein în 2003. Felul în care muniţia a ajuns pe piaţa neagră irakiană rămâne însă o necunoscută. Potrivit raportului, fie a fost adusă pe sub mână din ţările vecine cu Irakul (Siria, Iordania, Iran), fie a fost furată din depozitele forţelor de coaliţie din Irak. "În fiecare an, lipsa de seriozitate a controalelor generează situaţii în care milioane de cartuşe ajung în zone de război şi cad în mâinile unor persoane responsabile de încălcarea drepturilor omului", acuză organizaţia. Aceeaşi lipsă de control în ceea ce priveşte comerţul cu muniţii alimentează conflictele din lume, inclusiv în Irak şi Afganistan, apreciază raportul Oxfam.

Sapte lei să ucizi un om la Bagdad

Anual, în lume se fabrică circa 33 miliarde de gloanţe, dar nu se ştie cine le cumpără şi în ce mod sunt utilizate. Oxfam atrage atenţia că există acte doar pentru circa un sfert din producţia anuală de muniţie, restul dispărând spre destinaţii şi utilizatori necunoscuţi. Piaţa muniţiei, alimentată de circa 76 de ţări producătoare din întreaga lume, este evaluată la circa trei miliarde de dolari anual. Moartea unui om în Bagdad, pentru care sunt necesare între patru şi douăsprezece gloanţe, este evaluată de BBC la 2 dolari şi 40 de cenţi (circa 7 lei noi), având în vedere că un glonţ se vinde în Irak, la negru, cu