Viata literara, ca si soarta literaturii insesi, nu depinde numai de scriitori sau rudele lor cele mai apropiate, criticii si istoricii literari. Dependenta lor e legata mai mult de edituri, mass-media, de institutiile culturale, de politicile culturale, daca acest lucru exista ca un factor real. Cand vorbim despre literatura unei minoritati nationale, aceste repere apar ca decisive.

E vorba despre profesorul universitar Mirco Jivcovici (n. 1921, Fenei, judetul Timis), cel mai varstnic om de stiinta, cu spirit interpretativ, conducatorul editurii de stat care a publicat literatura in limba sarba, de la inceput (1950) si pana la fondarea editurii specializate in editarea literaturii minoritatilor nationale, Kriterion (1969); si despre profesoara universitara si traducatoarea Voislava Stoianovici (n. 1934, Belobresca, judetul Caras-Severin - m. 1986), oameni care au contribuit foarte mult la dezvoltarea si pastrarea literaturii de expresie sarba, la promovarea cartilor si autorilor, la receptarea lor.

Mirco Jivcovici a absolvit Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, la Catedra de limbi slave, in 1946. Curand (in 1950) a ajuns si la editura, si la Catedra de limba sarba, unde a ramas pana la pensionare.

In afara de aceste servicii importante, ca om de stiinta a facut foarte mult pentru dezvoltarea spiritului critic, prin monografii si studii de istoria literaturii, istoria presei in limba sarba, ca lexicograf, romano-slavist, contribuind la pastrarea relatiilor dintre aceste doua popore vecine. A scris peste 60 de studii si eseuri pe diferite teme culturale si literare care ne leaga.

Ca universitar, profesorul Jivcovici s-a specializat in literatura sarba si croata (fapt confirmat de numeroasele manuale scolare si antologii pe care le-a intocmit). A publicat prima monografie din istoria literaturii sarbilor din Romania, o istorie sc