Supravietuitorii din buncarul Fuhrerului la prima lor intalnire comuna cu autorul, dupa razboi, in anul 1948 Ultimii martori ai lui Hitler de Michael A. Musmanno, in curs de aparitie la Editura Runa (Grupul Editorial Corint), reconstituie, pe baza a zeci de marturii, atmosfera din buncarul lui Hitler de sub Berlinul asediat l Durerile de stomac, un punct comun pentru doi dictatori l Antisemitism la bucatarie l Inalta societate subpamanteana.

Hitler aparea secretarelor sale si celor care stateau de obicei cu el la masa ca un batran contabil, carunt si jovial. Soferul si administratorul, frizerul si valetul nu gaseau, nici unul, patronului lor vreun defect. Se pare ca, in ceea ce priveste confortul lui personal, avea capacitatea de a se comporta decent, si chiar uman. In anumite conditii, era in stare sa se impace pana si cu evreii. Cand era vorba de sanatatea lui proprie, nu avea remuscari in a apela chiar la membrii acelei rase pe care o socotea periculoasa si blestemata si care in toate tarile ocupate de trupele lui era trimisa in lagare de concentrare si crematorii. Prin intermediul maresalului Ion Antonescu, prim-ministrul dictator al Romaniei, Hitler o cunoscuse pe evreica Marlene Kunde. Antonescu suferise de pe urma unor probleme cu stomacul, asemanatoare celor care, din cand in cand, il faceau pe Hitler sa se chirceasca in dureri insuportabile. Asa cum Antonescu isi daduse tara pe mana legiunilor lui Hitler, tot la fel o daduse Fuhrerului si pe bucatareasa care il vindecase de stomac.

Unul din nenumaratele paradoxuri din firea lui Hitler, acest barbar modern, consta in faptul ca el, cel care varsase mai mult sange decat oricine de la facerea lumii incoace, nu suporta sa sacrifice vreun animal ca sa se hraneasca cu carnea lui. Alimentatia vegetariana era una din inovatiile pe care Hitler se gandea sa le introduca dupa castigarea razboiulu