Peste 90 la sută din cele circa 130 de mii de solicitări de retrocedare a proprietăţilor confiscate de comunişti nu au fost încă soluţionate în România, titrează "Deutsche Welle". Peste 90 la sută din cele circa 130 de mii de solicitări de retrocedare a proprietăţilor confiscate de comunişti nu au fost încă soluţionate în România, titrează "Deutsche Welle". Retrocedarea, în luna mai, a Castelului Bran, după 58 de ani de naţionalizare, către proprietarul său de drept, arhitectul newyorkez Dominic de Habsburg, este unul dintre puţinele cazuri fericite în care statul român a aplicat legea. Articolul, publicat sub titlul "Aristocraţii din Europa Centrală fac eforturi să-şi recapete averile", face o sinteză a situaţiei restituirii proprietăţilor naţionalizate în timpul regimurilor totalitare, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. Familiile de aristocraţi din Cehia, Ungaria, Polonia, care luptă din greu să intre în posesia palatelor şi a proprietăţilor confiscate se soldează cel mai ades cu o înfrângere, subliniază "Deutsche Welle".
Procese lungi şi complicate Procesele care durează prea mult, interese ascunse şi de multe ori o opinie publică care se împotriveşte restituirii sunt doar câteva din dificultăţile prin care trec titularii de drept ai proprietăţilor naţionalizate. Articolul critică şi situaţia din Polonia, care după 16 ani de la căderea regimului comunist, nu are încă o lege a retrocedării. Mai mult, reprezentanţii aristocraţiei, pe care statul comunist îi considera duşmani de clasă, nu sunt văzuţi nici acum cu ochi buni pentru că vor să-şi redobândescă bunurile, care le-au aparţinut cândva. Varşovia este criticată şi pentru faptul că nici măcar nu a încercat să ofere compensaţii pentru naţionalizări sau pentru a repara "jaful comis de stat asupra cetăţenilor săi", cum afirmă Miroslaw Szypowski, preşedintele Uniunii Poloneze a Proprietarilor.
