A fost prima femeie neurochirurg din lume. Alaturi de Constantin Arseni, se recomanda drept cel mai important discipol al legendarului Dimitrie Bagdasar, omul care a pus bazele neurochirurgiei in Romania. Astazi, Sofia Ionescu primeste recunoasterea Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Aceasta a declarat-o medic-erou, prezentand-o intr-un album alaturi de alti 65 de confrati din intreaga lume care si-au dedicat viata profesiei. Eroismul Sofiei Ionescu se datoreaza in mare parte curajului de a opera cel mai sensibil organ, dar si indraznelii de a improviza cu succes pentru a salva vieti, intr-o disciplina aflata abia la inceputurile ei.
Neurochirurgia m-a calit pentru propria mea existenta. Eram o fire mult prea sensibila, la inceputul carierei traiam foarte intens povestile pacientilor mei. S-a intamplat chiar sa plang si sa fiu consolata de rudele unei paciente pe care o pierdusem, imediat dupa operatia facuta de profesorul Bagdasar, operatie la care eu fusesem unul dintre asistenti. Ma ingrijisem indeaproape de acea femeie si ea imi povestise multe despre viata ei, imi aratase fotografiile celor doi copii care o asteptau acasa. Dupa operatie am supravegheat-o, fiind singure intr-o rezerva. Am auzit la un moment dat un trosnet puternic al corpului ei care se relaxa si am stiut ca e sfarsitul. Am izbucnit in hohote de plans atat de puternice, incat familia femeii, care astepta pe hol, s-a repezit intai sa ma linisteasca pe mine si abia mai tarziu si-au vazut de moarta lor. Da, lupta pe care am dus-o cu moartea, zbaterea de final a pacientilor mei m-au calit foarte tare...
Viata mea s-a aflat inca de la inceput sub semnul tragediei traite de propriul meu tata. Eu m-am nascut in Falticeni, dar, cu multi ani inainte de venirea mea pe lume, tatal meu avusese un rost si o familie in Bucuresti. Fusese functionar cu rang inalt in Banca Nationala, avusese
