Potrivit ultimului Eurobarometru, 45% sunt in favoarea extinderii Uniunii si 42% sunt impotriva.
Cetatenii UE percep largirea UE ca avand un impact negativ atat asupra Uniunii, cat si asupra economiei propriilor state.
Principala temere este ca slujbele vor fi transferate catre tari care au costuri mici pe forta de munca. In plus, se tem si de valul de muncitori care vor veni sa lucreze in tarile lor, odata ce vor fi acceptate noi state membre ale Uniunii.
Doua treimi dintre repondenti confirma rolul important pe care extinderea il are pentru dezvoltarea economica a statelor candidate. Insa 57% din populatia EU 25 considera ca acest suport financiar afecteaza resursele bugetare ale propriilor state.
Cei mai ingrijorati sunt finlandezii (77%), germanii (75%) si grecii (74%). Autorii studiului atrag insa atentia ca fondurile alocate de la bugetul Uniunii pentru suportul economic al statelor candidate este mai scazut decat cred cetatenii UE. Un exemplu in acest sens este dat de un studiu facut dupa extinderea din 2004. Potrivit datelor respective, celor 10 state le-au fost acordate in total cam 28 miliarde de euro, pe parcursul a 15 ani. Impactul extinderii asupra resurselor bugetare ale vechilor state, UE 15 nu a fost de mare amploare, intrucat contributia financiara a acestora a fost de numai 0,1% din PIB.
Germanii si francezii raman cei mai eurosceptici
Statisticile arata ca europenii recunosc beneficiile politice ale extinderii UE. In privinta consecintelor economice si sociale, cei mai multi membri din statele candidate cred ca extinderea contribuie la prosperitatea intregii Uniuni. Euroscepticii sunt majoritari in Germania, Franta si Luxemburg.
In cele zece state care au aderat in ultimul val, cel putin unul din doi cetateni sustin extinderea Uniunii. In Polonia (72%) si Slovenia (73%) procentul se ridica la
