In noiembrie 1988, daca nu gresesc, la Festivalul Artei si Creatiei Studentesti tinut la Casa de Cultura a Studentilor "Grigore Preoteasa" din Bucuresti, brigada Facultatii de Metalurgie avea un scheci in care un tanar imbracat in costum de muncitor metalurg, salopeta, cizme, manusi de protectie, casca si ochelari, inarmat cu celebra lingura de turnat (obiectul acela cu o tija lunga, terminat la capat cu un soi de ibric cu care este luat otelul incins din cuva) declama: "Spuneti ca este unul ce toarna mai bine decat mine? /Cu-atat mai bine tarii si lui cu atat mai bine!". Salile arhipline ale festivalurilor de umor aplaudau pana la frenezie momentul, devenit in acea perioada un clasic al miscarii studentesti. Seturi intregi de cenzori au incercat sa scoata acest text din reprezentantie si de fiecare data cei de la Metalurgie s-au opus mentionand ca o sectie a facultatii lor este cea de Turnatorie.
Apoi a venit revolutia, s-a produs tranzitia si in anul de gratie 2006 a inceput desecretizarea. Privit la cald acest fenomen care se produce in Romania este jalnic, incurcat si neconvingator. Ganditi-va numai la ce s-a intamplat in ultima saptamana.
CNSAS-ul este ingropat sub peste un milion de posibile dosare, organizatii si persoane fizice cer neincetat sa fie cate cineva (de obicei mase de oameni) desecretizat si analizat, presa este inundata de date care se dovedesc a fi false sau incomplete, analizele se refera doar la o persoana sau la alta, cei incriminati acuza in totalitate manipularile politice si/sau ofera explicatii care variaza intre securitatea buna si cea rea si "eu am turnat pentru tara, nu impotriva cuiva", organizatiile societatii civile se intrec in asumari de merite, baietii si fetele care au facut de mult, diverse gesturi pentru un parlament curat uita cu gratie ca pe listele lor nu apareau oameni de o anumita culoare care acum incep sa
