Primarul Ion Oprescu ne-a primit, amabil, şi ne-a acordat un interviu despre staţiunea pe care o administrează, deşi l-am surprins într-un moment nu tocmai plăcut: revolta - spune dumnealui - politică (se pare că, aici, cîţiva consilieri şi-au băgat nasul), cu ocazia - la istorica dată de 7 august - demolării terasei Dixi - una din insipidele entertainment-uri locale, asemănătoare cu cele ale Bucureştiului din anii â90, desfiinţate ulterior de Băsescu - al cărui proprietar nu respectase avizele de construcţie şi o ridicase chiar în geamul cetăţeanului de alături. Localnicii şi turiştii, ce-şi făceau veacul vizavi de terasa în cauză, ni s-au părut însă paşnici, cel puţin pînă pe la orele 21,30, cînd am trecut ultima dată pe acolo. (Prietenii din Bucureşti, care au urmărit ştirile, ne-au vorbit însă de un soi de linşaj al patroanei şi fiicei acesteia, pomenind ceva de un picior de masă, folosit ca armă ad-hoc. Se ştie că, în asemenea situaţii, adevărul e relativ şi patima, multă. Poate, cumva, simptomatic pentru situaţia întregii staţiuni: mult potenţial, un car de intenţii bune, dar, deocamdată, puţine realizări.)
Scurt istoric al staţiunii
Descoperită în 153 e.n de trupele romane, care au beneficiat de efectul tămăduitor al apelor termale, în drumul lor către Sarmizegetusa, a fost redescoperită în 1790, cînd a avut loc războiul pentru cucerirea Banatului de către Imperiul Austro-Ungar. "Aş putea spune că primul mare arhitect al staţiunii a fost împăratul Franz Josef, care a girat construirea centrului vechi, dînd şi fondurile necesare. Majoritatea clădirilor datează din perioada respectivă, din 1811, 1831, 1832; podul, primul pod în curbă, din piatră, a fost construit în 1864; pasarela metalică, din fontă şi oţel, în 1894; în 1850 a fost realizată Vila Elisabeta (Sissi)."
Turismul
Peisajul e deosebit, clima, temperat-mediteraneană, la f
