Sunt oameni de stiinta care in viata literara au un rol mai discret, dar activitatea lor este utila scriitorilor. E vorba despre lexicografi, slavisti, universitari care predau, intocmesc manuale, dictionare, standardizeaza limba. In acest contex va fi vorba despre trei distinsi oameni de stiinta: Mile Tomic/ Mile Tomici, Oktavija Nedelku/ Octavia Nedelcu si Mihaj Radan/ Mihai Radan.
Cunoscutul lexicograf, balcanist si sarbist, prof. dr. Mile Tomici (n. 1941, Radimna, judetul Caras-Severin) a publicat in 2005, la Editura Academiei Romane, un Dictionar roman-sarb/Rumunsko-srpski recnik. Cand avem o astfel de lucrare, de proportii mari (circa 90.000 de unitati lexicale romanesti talmacite in limba sarba), este necesar sa avem in vedere si contextul starii lexicografiei intre aceste doua popoare vecine, precum si locul acestui Dictionar in opera autorului.
Dintre dictionarele care s-au folosit de-a lungul timpului, ne amintim de cateva lucrari care erau un model de exprimare si nivel stiintific al starii limbilor respective actuale: Iosif T. Frentiu, Dictionar roman-sarb, Timisoara, 1940 (una dintre primele lucrari de anvergura). Dupa al doilea razboi mondial incepe adevarata epoca a lexiografiei moderne in ambele tari. In 1952 apare Dictionarul sarb-roman, alcatuit de distinsul si regretatul profesor Radu Flora, care a revenit dupa aproape doua decenii cu echipa lui de colaboratori (Dragoslav Adanin, Tanasije Jovanov, dr. Momcilo Savic), reusind sa scoata Rumunsko-srpski recnik/ Dictionar roman-sarb (1969), Panciova. In aceasta perioada, la Bucuresti, un tandem de reputati profesori universitari, lexicografi si slavisti precum Dorin Gamulescu si Mirco Jivcovici publica in 1970 Dictionarul sarbocroat-roman, care va fi un model pentru multi ani de-aici incolo. Prof. dr. Mirco Jivcovici a publicat la editura Teora, din Bucuresti, un Dictionar sarb-roman si ro
