recunoştea că nu ştie cât are de plătit statul în urma falimentului Bancorex, dar că potenţialul ajutor de stat - sume deja solicitate şi care nu sunt recuperate - depăşeşte 900 milioane recunoştea că nu ştie cât are de plătit statul în urma falimentului Bancorex, dar că potenţialul ajutor de stat - sume deja solicitate şi care nu sunt recuperate - depăşeşte 900 milioane de euro. Ieri au apărut alţi 500 milioane de dolari (circa 400 milioane euro) - datorii legate de emiterea unor garanţii în favoarea unor state arabe, încă înainte de 1989.

Potrivit unei ordonanţe, guvernul a stabilit că va plăti, ulterior privatizării, până la 31 decembrie 2013, solicitări de despăgubire care pot ajunge până la 1,8 miliarde euro, jumătate din preţul de vânzare al BCR.

Astfel, în cel mai rău caz, profitul de pe urma vânzării ar fi doar de 450 milioane de euro (a opta parte din preţul de vânzare), iar în cazul cel mai bun, dacă nu mai apar alte note de plată, statul ar putea câştiga 900 milioane de euro.

Ultima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească partea română pentru finalizarea procesului de privatizare a BCR se referă la aprobarea tranzacţiei de către parlament. Ieri, în şedinţa reunită a trei comisii, juridică, privatizare şi buget-finanţe, nu s-a reuşit nici măcar votarea unui raport suplimentar. Astfel, se pare că legea de privatizare a BCR nu va intra în sesiunea extraordinară de la Senat, care începe marţi, pentru că nu are raport. Varujan Vosganian se arată sceptic în legătură cu realizarea unui consens între liderii grupurilor parlamentare pentru ca legea să fie trecută pe ordinea de zi de joi, în condiţiile în care Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este cameră decizională. Legea s-a întors la comisii pentru că senatorii opoziţiei au părăsit sala de plen, când s-a pus problema votării ei, la sfârşitul sesiunii trecute. Ei au