De cateva zile un zvon bantuie lumea politica nationala, redactiile ziarelor si holurile televiziunilor de stiri: PNL-ul si PD-ul s-au inteles sa faca anticipate; Tariceanu pleaca la Bruxelles pe locul Monicai Macovei; primul-ministru va fi din PD, probabil Blaga si pe listele D. A. se va intra unu la unu. Toate acestea se vor intampla imediat dupa 1 ianuarie 2007 atunci cand vom fi fost acceptati in UE. Altfel spus, ajunsi in sfarsit in interiorul Uniunii, primul lucru pe care il vom face nu va fi sa ne apucam sa cheltuim banii pe proiecte, nu va fi nici o ofensiva pentru implementarea reglementarilor structurilor europene, nu va fi nici macar o minima informare a cetatenilor in legatura cu socurile care vor urma, ci va fi lungul circ al debarcarii unui guvern, al numirii altuia doar ca sa cada, al numirii a inca unuia ca sa cada si acesta si apoi campania electorala, numararea voturilor, configurarea noii majoritati, inventarea cabinetului, numirea diversilor oameni in toate functiile publice necesare de la nivel local la nivel central, cautarea tuturor de pacatele tineretii si gata ne putem intoarce la treaba. Dar sa nu ne pripim...

Primele intrebari care se nasc de aici ar fi, ce anume i-ar determina pe liberali sa renunte la dominarea cabinetului pentru inca doi ani, pentru a obtine patru ani de guvernare in subordinea PD? Ce l-ar determina pe Tariceanu sa plece la 1 ianurie 2007 din pozitia de cel dintai premier roman membru in UE pentru pozitia de cel dintai comisar? De ce ar renunta Tariceanu tocmai acum, cand prin deconspirarea Monei Musca si prin diversele referiri facute la trecutul lui Stolojan, grupul care il contesta in PNL a fost pulverizat? Asta ca sa nu luam in calcul situatia cel putin delicata in care se gaseste Traian Basescu in legatura cu al sau dosar de securitate solicitat de tot mai multi politicieni nervosi? Mai mult, Tariceanu ia a