- S-a vorbit in aceste zile despre faptul ca ati fost primul reprezentant al Bisericii si chiar primul roman care a recunoscut, in 1990, ca ati fost fortat sa colaborati cu organele represive ale fostului regim. Cum vi se pare aceasta campanie nationala de deconspirari acum, la 16 ani de la momentul 1990?
- Sigur ca ar fi fost bine daca s-ar fi facut acest lucru mai de mult. Dar nu e tarziu nici acum. Niciodata nu e prea tarziu pentru a cunoaste adevarul. Si astfel, cred ca, desi au trecut 16 ani, totusi e bine ca se discuta acum despre aceasta problema pentru ca cel putin cei care nu au trait vremurile cand Securitatea era atotputernica in tara, sa cunoasca ce s-a intamplat atunci, care au fost situatiile in care erau pusi oamenii in acea vreme, cand organele de Securitatea intentionau sa controleze aproape tot. - Ce parghii folosea Securitatea pentru a incerca sa controleze Biserica aici, pe plan local?
- Cred ca aveau aceleasi modalitati de a proceda pe care le-au aplicat asupra tuturor celorlalti. Recurgeau, desigur, la amenintari, la teroare chiar as putea spune, iar cei care nu acceptau ceea ce li se propunea erau intotdeauna in primejdie de a li se gasi o pricina pentru care sa fie arestati si condamnati. - In cazul Timisului, existau doar preoti fortati sa colaboreze cu Securitatea sau existau si agenti ai “serviciilor” infiltrati in Biserica?
- Nu as putea spune ca existau agenti ai Securitatii infiltrati. Nu cunosc acest lucru. Dar, in orice caz, presiunile pe care le exercitau - ceea ce se numea in prima faza Siguranta, iar apoi Securitatea - erau foarte mari si amenintarile, de asemenea, erau foarte intense. Oamenii erau intimidati, infricosati. Evident ca au existat multi care, cu mult curaj, au opus rezistenta la orice incercari de a fi intimidati. In orice caz, metodele folosite de Securitate erau destul de eficiente pentru ei si pentr